Implant dentar pentru un dinte lipsă, în București

Intervențiile chirurgicale din clinică se realizează cu anestezie locală. Scopul acesteia este controlul durerii în timpul tratamentului.

Pacientul poate percepe presiune, vibrații sau manevre, fără ca acestea să însemne neapărat durere. Dacă apare durere, intervenția este oprită, efectul anesteziei este verificat, iar anestezia poate fi completată atunci când este necesar.

Pentru pacienții foarte anxioși putem adapta consultația și tratamentul prin discutarea temerilor înaintea intervenției, explicarea etapelor, posibilitatea de a solicita pauze și alocarea unui timp suplimentar.

Atunci când este indicat, pot fi discutate individual și opțiuni medicamentoase pentru controlul anxietății, numai după evaluarea medicală. Acestea nu înlocuiesc anestezia locală.

În primele zile după intervenție pot apărea sensibilitate, umflare, echimoze sau o sângerare minoră. Intensitatea și durata diferă în funcție de amploarea intervenției și de răspunsul individual.

Pacientul primește instrucțiuni adaptate procedurii efectuate. Alcoolul trebuie evitat în perioada indicată de medic, inclusiv din cauza riscului de sângerare sau a interacțiunilor cu medicația.

O afecțiune sau un tratament medicamentos nu exclude automat implanturile. Eligibilitatea nu poate fi stabilită online și depinde de istoricul medical, medicație, sănătatea orală, investigații și amploarea intervenției.

Pacientul trebuie să declare toate bolile cunoscute, medicamentele și suplimentele administrate. Medicația nu trebuie întreruptă din proprie inițiativă.

Fumatul nu exclude automat tratamentul cu implanturi, dar crește riscul de vindecare nefavorabilă, pierdere osoasă, periimplantită și eșec al tratamentului.

Reducerea și, ideal, renunțarea la fumat sunt recomandate. Riscul și indicația se evaluează individual.

Consumul ocazional de alcool nu exclude automat tratamentul implantar. Consumul frecvent sau excesiv trebuie comunicat medicului, deoarece poate influența vindecarea, riscul de sângerare și interacțiunile cu medicația.

Înainte și după intervenție, pacientul trebuie să respecte recomandările individuale privind evitarea alcoolului.

Diabetul nu exclude automat tratamentul cu implanturi. Sunt evaluate controlul glicemic, complicațiile asociate, sănătatea orală și starea generală.

În anumite situații poate fi necesară colaborarea cu medicul curant înaintea tratamentului.

Pacientul parodontopat poate beneficia de implanturi, dar boala parodontală trebuie evaluată, tratată și stabilizată înaintea tratamentului implantar.

Tratamentul este, de regulă, nechirurgical și poate include controlul igienei orale, instrumentare subgingivală, antiseptice locale precum clorhexidina și, atunci când există indicație, antibioterapie adjuvantă.

După reevaluare se stabilește dacă tratamentul implantar poate continua.

Tratamentul cu anticoagulante sau antiagregante nu exclude automat implanturile și nu trebuie întrerupt de pacient din proprie inițiativă.

Conduita depinde de medicamentul administrat, motivul pentru care a fost prescris, schema și doza, starea generală, riscul trombotic, amploarea intervenției și riscul de sângerare.

În multe cazuri, tratamentul stomatologic poate fi efectuat fără întreruperea medicației, utilizând măsuri locale de hemostază. Atunci când este necesară modificarea schemei, aceasta se stabilește individual și, în anumite situații, în colaborare cu medicul curant, cardiologul sau hematologul.

Pacientul trebuie să aducă orice recomandare sau schemă de întrerupere primită de la medicul prescriptor. Aceasta va fi verificată în raport cu intervenția planificată.

Unele tratamente antiresorbtive pot modifica riscul intervențiilor implantare. Riscul diferă semnificativ între tratamentul administrat pentru osteoporoză și terapia oncologică în doze mari. În cazul tratamentului antiresorbtiv pentru o afecțiune malignă, inserarea electivă a implanturilor nu este, în general, indicată. Pentru tratamentul osteoporozei, medicația antiresorbtivă nu exclude automat posibilitatea implanturilor, dar necesită evaluare individuală. Se iau în calcul medicamentul, indicația, calea de administrare, doza și schema, durata tratamentului, afecțiunile asociate și amploarea intervenției. Pacientul nu trebuie să întrerupă medicația din proprie inițiativă. Atunci când este necesar, decizia se ia împreună cu medicul care a prescris tratamentul.

În anumite situații, spațiul poate fi acoperit temporar printr-o mică proteză mobilizabilă de tip Kemeny, o punte provizorie colată sau o lucrare provizorie din PMMA.

Alegerea depinde de poziția și numărul dinților lipsă, de dinții vecini, de ocluzie, de etapa tratamentului și, atunci când sunt implicate implanturi, de condițiile care permit sau nu încărcarea provizorie.

Soluția temporară este stabilită individual. Nu poate fi garantată aceeași variantă pentru fiecare pacient.